Brancoveni Olt Romania

Manastirea Brancoveni

Manastirea este situata la 20 de km sud-vest de Slatina, in comuna Brancoveni. Aceasta comuna este atestata documentar in timpul lui Mircea cel Batran – 1386-1418. Anii ce au urmat consemneaza interesul pentru acest tinut si al altor mari domnitori ca: Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu.
Localizare pe harta:

Vizualizare hartă mărită

Apasa play (>) pentru vizualizare!

Manastirea de maici, cu viata de obste si asezata in judetul Olt, poarta hramul “Adormirea Maicii Domnului”, fiind ctitorita de catre Constantin Brancoveanu.

Boierii din familia Brancoveni construiesc in secolul al XVI-lea ca loc de refugiu ansamblul arhitectural Brancoveni. In 1570, jupanita Celea, bunica lui Matei Basarab, construieste aici o bisericuta din lemn, la care slujeau calugarii.

Prima atestare documentara dateaza din 1582-1583, cand Mihnea Turcitu intareste daniile facute mai inainte. Incepand cu anul 1634, Matei Basarab intreprinde lucrari de mare amploare pentru refacerea si transformarea ansamblului arhitectural prevazut cu un ingenios sistem de fortificatii, in scopul asigurarii unui bastion de aparare, in cazul unor operatiuni militare. Din vremea lui Matei Basarab se pastreaza turnul-clopotnita, spatioasele pivnite boltite, precum si zidul de aparare prevazut cu creneluri.

Actuala biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost construita in locul celei vechi de Constantin Brancoveanu, in anul 1699. Tot el va ctitori, un an mai tarziu, si biserica-bolnita.

Vremurile au fost grele pentru aceasta manastire. In timpul razboiului turco-austriac din 1716-1718 a fost partial arsa, iar cutremurul din 1838 a avariat-o grav.

Biserica mare, reconstruita in 1700 in stil brancovenesc, este in forma de cruce, compartimentata in altar, naos si pronaos. Pridvorul este deschis, sustinut de opt coloane din piatra, dispuse in centru. Catapeteasma este cea originala, din lemn, cu o sculptura bogat ornamentata, aurita; are o turla pe naos, iar usile sunt masive, din lemn de stejar sculptat, cu o compozitie compartimentata si cu un modelaj bogat. In pronaos sunt inmormantati Papa Brancoveanu – tatal lui Constantin Brancoveanu, mama si bunica lui, iar in pridvor este inmormantata jupanita Celea.

Pictura dateaza din 1837, autorii fiind necunoscuti. Bolnita dateaza din 1702 si a fost construita in plan triconc.

Secularizarea averilor manastiresti din timpul lui Cuza a transformat-o intr-un modest asezamant, al carui curator a fost Popa Sapca, apoi au urmat anii de ruina. Viata monahala a fost sustinuta de calugari, dar acestia au parasit-o dupa moartea preotului Radu Sapca.

Manastirea a fost refacuta partial de episcopul Vartolomeu Stanescu. Intre 1940-1959 a fost manastire de maici, dar in urma decretului 410 pe 1959 dat de Gheorghiu-Dej, manastirea a fost desfiintata si s-a facut aici un azil de batrani, apoi a ramas pustie timp de 20 de ani. Abia dupa 1980 au fost aduse aici cateva maici de la Manastirea Clocociov si au inceput primele reparatii.

Prea Sfintitul Gherasim Cristea s-a straduit mult pentru ca acest asezamant sa-si recapete stralucirea de odinioara, angajand lucrari capitale de renovare. Cele doua biserici au fost subzidite, consolidate si reacoperite cu tabla zincata. S-au deschis drumuri de acces, s-a recuperat o parte din terenul agricol ce apartinuse manastirii, lacurile au fost drenate iar dealurile acoperite cu livezi.

In beciul cel mare de sub staretie s-a amenajat un lapidariu model, unde au fost adapostite vremelnic si sculpturi de la bisericile din Bucuresti.

In muzeul manastirii se pastreaza coloanele manastirii Vacaresti, icoane din secolul al XVIII-lea, pietrele funerare ale lui Ghica Voda, Barbu Vacarescu si ale postelnicului Dumitrescu.