Parteneri brancoveni.ro
- Brancoveni Olt pe Google
Craiova, Dolj – Anunturi Vanzari Gratuite – Mica Publicitate- Locuinte Craiova – Anunturi Gratuite Imobiliare
- PUBLIC – Comunitate vanzari online – Retea sociala publicare anunturi gratuite
- Vanzari Rulmenti | Cumparari Rulmenti | SC 2F SRL Scornicesti Romania
- Web Design Creare site Optimizare SEO Publicitate online Slatina Olt
Tag Archives: Olt
Incuratul cailor de SanToader un eveniment de succes
Calul (Equus caballus) a fost si este prietenul omului din timpuri stravechi. Multi i-au scris poezii, l-au prins in pelicule celebre sau l-au imortalizat in statui din piatra.
- Incuratul cailor de SanToader Brancoveni
Noi brancovenii, n-am uitat ca acest simbol face parte din viata noastra, si in fiecare an, cu ocazia sarbatorii de Sfantul Toader i-am dedicat o zi in care el, calul, este vedeta noastra. Astfel plecata de la o traditie populara veche prin care Sfantul Toder sau Santoader, divinitatea populara ce are in grija parcursul soarelui pe bolta cereasca infatisata calare intocmai pe un cal alb care are un corn in frunte asemeni misticului inorog, sarbatoarea tine sa reactualizeze relatia dintre om si prietenul sau calul.
Astfel in prima sambata din postul mare, adica sambata 3 martie 2012, intr-o zi plina de soare, Caminul Cultural reprezentat de D-l Director Ion Cheroiu, care de altfel a fost si prezentatorul intregului eveniment, alaturi de Danciu Costel, organizator principal din partea primariei, sprijinita de Consiliul Local Brancoveni dar si de numerosi sponsori locali si iubitori de cai din zona, sarbatoarea a strans pe stadionul din Margheni peste 1000 de oameni (nu am numarat aici decat cei prezenti la maximul evenimentului intrecerea de viteza).
Defilarea cailor de SanToader prin Brancoveni
Startul a fost dat la ora 10 cu celebra deja defilare a cailor prin intreaga comuna, cu calaretii imbracati in straie populare si cu caii imbodobiti cat mai frumos cu ciucuri rosii, galbeni si albastri la hamuri. Lumea a iesit la porti si au salutat parada intocmai ca la o defilare a unui detasament profesionist de calareti. Ne-a salutat si presa din Craiova, ziarele din Slatina si chiar o televiziune din Bucuresti. Am primit invitati din 14 comune oltene si ne-am auzit dimineata la ora 10:00 si pe Radio Craiova.
Intorcandu-ne la stadion ne-a primit o scena pe care preotul Alexandru Catel a oficiat o slujba de botez a cailor, care au facut cerc in fata scenei parca asteptand sa treaca pe sub stropii binefacatori ai botezului. S-au tinut discursuri, deschiderea oficiala facandu-se de primarul Gavrila Constantin, urmand pezentarea orarului concursurilor si a jiuriului de catre Ion Cheroiu.
Cursa de viteza de SanToader Brancoveni
S-a plecat mai apoi catre pista special amenajata in vecinatatea stadionului pentru prima proba de viteza la care dupa o intrecere exact ca pe hipodrom am avut si castigatori Adrian Fera din Brancoveni (locul I), Marius Oprisan din Enosesti (locul II) si Gheorghe Tanase din Osica (locul III). Intrecerea a fost stransa si apreciata si la proba de tracţiune ce i-a avut castigatori pe Bogdan Dumitru (locul I), Adrian Fera (locul II) si Cristian Cheroiu (locul III), toti din comuna Brancoveni, dar si la ultima proba, cea de „tractiune oaspeti” care a fost castigata de Ilie Ciocarlan din Slatioara (locul I), Marius Oprisan din Enosesti (locul II) si Marin Mustata din Osica (locul III). Cel mai frumos cal din Brancoveni a fost cel al lui Dumitru Tanase.
In jurul orei 16:00 am asistat la un spectacol folcloric de dansuri populare al Ansamblului “Mugurasii Brancovenilor” si a mult iubitei cete de calusari (in formatie completa) cu
Spectacolul Folcloric Mugurasii Brancovenilor
acelasi nume, urmata de un recital al canteretei de muzica populara Nicoleta Iordache si mai tarziu de renumita formatie de lautari “Ninu si feciorii” din Osica.
Seara ne-a prins cu festivitatea de premiere si cu multe laude si cu promisiuni ca la anul vor fi si mai multi oameni, cu si mai multi cai, iar noi organizatorii vom face un si mai mare spectacol. Si n-am uitat de vorba lui nea Voinea Ilie, din Osica cand spunea anu trecut “Si la anul tot asa!”. Da nea Ilie la anu va fi si mai si.
Multumiri tuturor ce au inteles ca prin aceste evenimente, nu castiga decat intreaga comuna Brancoveni, prin capitalul de imagine primita din toate canalele mediatice si prin promovarea unui posibil dar neglijat punct turistic pe harta judetului Olt. Speram ca viitorul ne v-a aduce schimbari de perceptie in promovarea unor astfel de evenimente cat
Incuratul cailor de SanToader Brancoveni
si descoperirea si promovarea altora noi, care nu duc decat la un singur lucru dezvoltarea zonei si bunastarea locuitorilor.
“Succesul inregistrat anul trecut ne-a determinat sa organizam si anul acesta aceasta sarbatoare, ca o continuarea a traditiilor stramosesti. Pentru editiile urmatoare dorim sa extindem aceasta manifestare culturala, si, daca se poate, sa oferim celor prezenţi, un moment artistic popular cu interpreti consacrati.” a declarat Ion Cheroiu, directorul Caminului Cultural Brancoveni.
Filmul evenimentului va fi disponibil dupa editarea video la sectiunea Video.
Fotografii si articol de Ionica Iulian (brancoveni.ro)
Preselectie ansamblu de dansuri folclorice Brancoveni
Rezultatul preselectiei
In urma preselectiei desfasurate astazi, 05.04.2011 au fost alesi 44 de elevi, de la cele doua scoli generale din Brancoveni, judetul Olt, care vor forma ansamblul folcloric al Caminului Cultural Brancoveni.
Cu aceasta ocazie Primaria Comunei Brancoveni multumeste D-nei coregraf de la “Doina Oltului”, din Slatina, Daniela Mândroc, cea care ne indruma copii in acest demers de pastrare a traditiei locale din comuna noastra.
Anunt important 04.04.2011:
Caminul Cultural Brancoveni, judetul Olt, organizeaza marti 5 aprilie 2011 preselectie pentru “ansamblu de dansuri populare”.
Pot participa toti elevii interesati din clasele a IV-a pana la a VII-a de pe raza comunei Brancoveni.
Director Caminul Cultural Brancoveni
Ion Cheroiu
Sfanta Manastire Brancoveni
Manastirea Brancoveni
Manastirea este situata la 20 de km sud-vest de Slatina, in comuna Brancoveni. Aceasta comuna este atestata documentar in timpul lui Mircea cel Batran – 1386-1418. Anii ce au urmat consemneaza interesul pentru acest tinut si al altor mari domnitori ca: Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu.
Localizare pe harta:
Apasa play (>) pentru vizualizare!
Manastirea de maici, cu viata de obste si asezata in judetul Olt, poarta hramul “Adormirea Maicii Domnului”, fiind ctitorita de catre Constantin Brancoveanu.
Boierii din familia Brancoveni construiesc in secolul al XVI-lea ca loc de refugiu ansamblul arhitectural Brancoveni. In 1570, jupanita Celea, bunica lui Matei Basarab, construieste aici o bisericuta din lemn, la care slujeau calugarii.
  |
Prima atestare documentara dateaza din 1582-1583, cand Mihnea Turcitu intareste daniile facute mai inainte. Incepand cu anul 1634, Matei Basarab intreprinde lucrari de mare amploare pentru refacerea si transformarea ansamblului arhitectural prevazut cu un ingenios sistem de fortificatii, in scopul asigurarii unui bastion de aparare, in cazul unor operatiuni militare. Din vremea lui Matei Basarab se pastreaza turnul-clopotnita, spatioasele pivnite boltite, precum si zidul de aparare prevazut cu creneluri.
Actuala biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost construita in locul celei vechi de Constantin Brancoveanu, in anul 1699. Tot el va ctitori, un an mai tarziu, si biserica-bolnita.
Vremurile au fost grele pentru aceasta manastire. In timpul razboiului turco-austriac din 1716-1718 a fost partial arsa, iar cutremurul din 1838 a avariat-o grav.
  |
Biserica mare, reconstruita in 1700 in stil brancovenesc, este in forma de cruce, compartimentata in altar, naos si pronaos. Pridvorul este deschis, sustinut de opt coloane din piatra, dispuse in centru. Catapeteasma este cea originala, din lemn, cu o sculptura bogat ornamentata, aurita; are o turla pe naos, iar usile sunt masive, din lemn de stejar sculptat, cu o compozitie compartimentata si cu un modelaj bogat. In pronaos sunt inmormantati Papa Brancoveanu – tatal lui Constantin Brancoveanu, mama si bunica lui, iar in pridvor este inmormantata jupanita Celea.
Pictura dateaza din 1837, autorii fiind necunoscuti. Bolnita dateaza din 1702 si a fost construita in plan triconc.
Secularizarea averilor manastiresti din timpul lui Cuza a transformat-o intr-un modest asezamant, al carui curator a fost Popa Sapca, apoi au urmat anii de ruina. Viata monahala a fost sustinuta de calugari, dar acestia au parasit-o dupa moartea preotului Radu Sapca.
  |
Manastirea a fost refacuta partial de episcopul Vartolomeu Stanescu. Intre 1940-1959 a fost manastire de maici, dar in urma decretului 410 pe 1959 dat de Gheorghiu-Dej, manastirea a fost desfiintata si s-a facut aici un azil de batrani, apoi a ramas pustie timp de 20 de ani. Abia dupa 1980 au fost aduse aici cateva maici de la Manastirea Clocociov si au inceput primele reparatii.
Prea Sfintitul Gherasim Cristea s-a straduit mult pentru ca acest asezamant sa-si recapete stralucirea de odinioara, angajand lucrari capitale de renovare. Cele doua biserici au fost subzidite, consolidate si reacoperite cu tabla zincata. S-au deschis drumuri de acces, s-a recuperat o parte din terenul agricol ce apartinuse manastirii, lacurile au fost drenate iar dealurile acoperite cu livezi.
In beciul cel mare de sub staretie s-a amenajat un lapidariu model, unde au fost adapostite vremelnic si sculpturi de la bisericile din Bucuresti.
In muzeul manastirii se pastreaza coloanele manastirii Vacaresti, icoane din secolul al XVIII-lea, pietrele funerare ale lui Ghica Voda, Barbu Vacarescu si ale postelnicului Dumitrescu.
  |
Istoria Manastirii Brancoveni
Scurt istoric al Manastirii Brancoveni
In anul 1494 cand a fost refacuta de boierii Craiovesti manastirea fiinta demult cu viata monahala. Cel mai vechi document de atestare pastrat pana astazi este un act de danie din 1583. In scrierile sale N. Iorga aminteste de un hrisov din 1508, care insa nu a mai fost gasit.
In 1570 jupanita Calea, strabunica lui Matei Basarab, construieste pe locul actualului paraclis o bisericuta de lemn.
In urma vindecarii sale cu apa Izvorului Tamaduirii care mai curge si astazi, Matei Basarab reface manastirea intre anii 1634-1640. impreuna cu Preda Brancoveanu, bunicul Sf. Constantin Brancoveanu, construieste chiliile si turnul clopotnita, beciurile si casele domnesti, zugraveste bisericile stramosilor sai si ridica ziduri de aparare.
In 1674 moare la Constantinopol Barbu, fratele Sf. Constantin Brancoveanu, si este inmormantat la manastirea Brancoveni. in 1688 doamna Stanca Brancoveanu, nascuta Cantacuzino, mama domnitorului, reinhumeaza in pronaosul bisericii mari osemintele sotului sau Papa Brancoveanu, ucis in anul 1655 la Bucuresti intr-o rascoala a seimenilor, si ale lui Preda Brancoveanu, ucis in casele domnesti de la Targoviste in anul 1658 din porunca lui Mihnea al III-lea. Dupa 44 de ani de vaduvie curata, adoarme in Domnul, la 66 de ani, (doamna Stanca si este inmormantata alaturi de Papa siPreda Brancoveanu, sub o frumoasa lespede de piatra cu stema familiei Cantacuzinilor, vulturul bicefal.
In amintirea celor dragi ai sai care odihnesc aici, Sf. Constantin Brancoveanu incepe restaurarea manastirii in anul 
1699. Ridica biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” pe locul celei vechi pe care o darama din temelii.
Ancadramentul de usa din marmura si usa de stejar au fost sculptate in stil brancovenesc de artistul italian Giorgio Levino Pessena. In anul urmator ctitoreste actualul paraclis, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil. Pictura acestuia, o valoroasa fresca in stil bizantin, a fost realizata de mesterii din Scoala de la Hurezi, condusi de artistul grec Constantinos. Ea se pastreaza in buna stare si astazi.
Dupa moartea muceniceasca a domnitorului si a fiilor sai, manastirea este supusa unor grele incercari, fiind in mai multe randuri ocupata de trupe straine, arsa si pradata in timpul razboaielor austro-turce si ruso-turce. In perioada 1721-1727 este transformata in cazarma austriaca, calugarii fiind alungati.
Avariata grav in urma cutremurului din 1837, biserica mare va fi repictata in stil neobizantin in anul 1842, sub staretia lui Teodosie din Trapezunt de catre Nicolae Polcovnicul si Matei Catulescu.
In pridvor este inmormantat ultimul staret al manastirii, preotul Radu Sapca din Celei, participant de seama la Revolutia de la 1848, adormit in Domnul in anul 1876, preotul Gheorghe si staretul Teodosie de Trapezunt.
Datorita secularizarii averilor manastiresti din 1864 care reduce mult mijloacele de trai, numarul calugarilor se micsoreaza, viata monahala de obste, intrerupandu-se practic la sfarsitul secolului XIX. In biserica se va sluji in continuare numai in zile de duminica si de sarbatoare, iar chiliile vor fi folosite ca azil.
Se redeschide, ca manastire de maici, in anul 1952. Preotul duhovnic aduce icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, copie a icoanei facatoare de minuni de la Dalhauti. In urma decretului 410 din 1959 prin care calugarii si maicile sub 50 de ani erau obligati sa paraseasca manastirile si sa se intoarca in viata laica maicile sunt evacuate cu forta in anul 1960. Sfantul loca va fi transformat in azil de batrani iar dupa mutare acestuia va fi lasat in parasire.
In anul 1985, cind ateismului continua sa i sa plateasca un greu tribut spiritual si material (prin inchiderea, demolarea, translatarea multor biserici si manastiri, indeosebi in Bucuresti) este reinfiintat sfantul asezamant tot ca manastire de maici, prin efortul P.S. Gherasim, Episcop al Ramnicului, al P.S. Calinic, astazi Episcop al Argesului, si al doamnei Elena Barbulescu. Se restaureaza chiliile si trapeza aflate in stare de ruinina turnul clopotnita si casele domnesti, si este refacut drumul care duce de la soseaua principala pana la poarta sfantului lacas.
In anul 1990 sunt aduse in fostele beciuri domnesti piese de lapidarium provenite de la biserici si manastiri demolate 
in anii 1986-1987 in Bucuresti: Vacaresti, Sf. Pantelimon, Sf. Spiridon vechi. (Nu putem trece sub tacere actul de credinta al unui soldat care a refuzat sa puna cu mana lui grenada ce va distruge biserica Sf. Spiridon vechi, fapta pentru care va fi condamnat la ani grei de temnita. Va fi eliberat dupa revolutia din 1989).
Pictura bisericii mari este restaurata in perioada 1993-1998.
In fostele case domnesti este amenajat muzeul manastirii, cuprinzand colectii de icoane pe sticla si pe lemn, carti bisericesti, orfevrerie, vesminte preotesti.
In sala de consiliu a Sfantului Constantin Brancoveanu a fost pictata in anul 1989 de catre Vasile Pop-Negresteanu o fresca reprezentand martiriul Sfintilor Brancoveni. Arestati in Saptamana Patimilor din anul 1714 au fost intemnitati la Constantinopol si chiar torturati, uneori sub privirile indurerate ale doamnei Marica.
Li se fagaduieste iertarea daca vor trece de la credinta ortodoxa la cea musulmana, lucru pe care il refuza categoric. In fata mortii, Sfantul Constantin Brancoveanu isi imbarbateaza fiii spunandu-le ca daca au pierdut totul in lumea aceasta sa nu isi piarda si sufletele; sa nu se lepede de Hristos numai pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant. Atunci si fiul sau cel mic, de numai 11 ani, care avusese un moment de frica in fata mortii privind decapitare fratilor sai mai mari, se intareste cu duhul si ii spune calaului ca vrea sa moara crestin. La sfarsit este decapitat Sfantul Constantin Brincoveanu, care isi incununeaza astfel anii petrecuti in evlavie si credinta pe pamant prin jertfa cea mai de pret: vietii sale si a fiilor sai.
Sfintele oseminte au fost reinhumate in taina in anul 1720 la biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, unde se afla si astazi.
La Sfanta Manastire Brancoveni se pastreaza particele din sfintele moaste ale: Sf. Apostol Andrei, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Ierarh Nectarie din Eghina, Sf. Sfintit Mucenic Haralambie, Sf. Mucenic Pantelimon, Sf. Cuvios Andronic, Sf. Cuvios 
Ioan Iacob Hozevitul, Sf. 14.000 de prunci ucisi de Irod, Sf. Mucenita Chiriach Sf. Teofil cel nebun pentru Hristos, Sf. Cuvios Antonie de la lezeru si o particica din lemnul Sfintei Cruci pe car a fost rastignit Mantuitorul.
Viata monahala si-a reluat si in acest sfant lacas cursul firesc, aducand in fiecare zi si noapte, daruite de Ziditor, slava lui Dumnezeu pentru nemasurata Sa milostivire, prin slujbele celor 7 Laude si a Sfintei Liturghii
Text original preluat din brosura (ghidul turistic) “Sfanta Manastire Brancoveni”, cu drepturile de autor Manastirea Brancoveni, editat aici fara diacritice de admin.
Multumim Manastirii Brancoveni pentru sprijinul acordat in intreaga documentare, cu materiale si carti de specialitate!
Link scurt: http://wp.me/pXNES-2D
